Better alcool than literature

Statistics: Romanian people assigned last year for alcolic drinks and tabacco 6,5% from their poket, meanwhile for the education they spended only 0,8% from their buget.

The food, the drink and the tobacco are in the top of the expencives that romain people are spending. At the back of the list are the culture, the health and the education.

Tabaccos and the beer are more important tnan the education and the igien. Aproppiate Institude National of Statistics (INS), in 2007, 41% from the family buget is spended for food and drinks non-acoolics, meanwhile in a proportion of 6,5% was reserved for tabaccos and alcoholic drinks.
If will made a simple estimate, a family that has a lunar buget of 2.500 lei per month for alccolic drinks and tabaccos and juices, at the same time 1000 lei for the education for example, they spend only 20 lei.

Shoppings, according to habbit

The statistics from the last tree years show that exist an increment of the number allocated to satisfy this vices ( 5,8 in 2005, respective 6% in 2006). Instead, is recording an decrease of the expesives for the products that are for the attention of the body, namely for the soap, parfums or tooth paste. For example in 2006we givved with 1% less money for the personal igiene than in 2005.

Appopiateto to the sociology Marius Pieleanu, Romanians do their shoppings according to habbit, and the consum fot the alcool is one of them.
The fact that are given more and more money is not a revelation for the last years.
Unsophisticaded this is our mentality.
We don’t have the routine to invest the money for others stuff than to assure our confort. The alcool is one of the elements of the confort.

If we don’t have the conscience of the igiene, than we don’t buy specifics products.

The story is more bigger and depends of the cultural history of Romanian people, because we have a long tradition for the consuming of alcool, said the sociolog. In his opinion, if we ear more money than we’ll buy more alcool. “Nothing can change us because this is the way that we are”, said professor Pieleanu. He reffered at the fact that Romanian preffer to give money from their poket to assure ‘’their individual confort’’ than for their personal igiene, the sociology said that this motion is a result of the level of education. “If we don’t have the conscience of our personal igiene, than we’ll not buy specifics producs, will buy according to out habbit.

We drink, we smoke more than according to statistics.
Experts maintain that in reality the expedinture of alcoholic drinks and tabaccos is much bigger than we think. According to the sociology Bruna Stefan, “people are afraid to confece exact how much they are spending for this kind of stuff because they will be judged.” He think if “Romanian people will be accustom to make one questionnaire on a day , the statistics will be more real” .
The principal reason for consuming more alcool is that “they are not consuming only tha drinks that are buying from the supermarkets,” Alfred Bulai tried to make a picture of the Romanian. Bulai saided that ‘’romanian has their personal provision of alccolic drinks at the country side, received from family or friends.”

How evolved is Romania
“With 41% from the expenses of a family only for food and drinks non-alcoolics, and 6,5% for alcool and tabaccos, the study shows the stage of our country. “ In a developed country, with a solid economy, the weight for the food and alcoholic drinks represents 15-20%, according to Alfred Vulai. The salary of the Romanian draw a veil ober the locuitors that are leaving in states more evolved.
At the same time, the sociology explain that beside the sundries for drinks and food, they have to pay a rent, and other obligations monthly. The sociolog believes that “any culture from the world, that lives in a needy country will spend more firstly on their habbits than will spend to satisfy thei necessities” explain Alfred Bulai.

The shampoo, a luxury to the country side

At national level , the interest for the personal igiene depends in proportion to 40% from the population that is living at the country side. “ Shampoo at the country side? Let’s be serious, is a luxury”. Saided Bulai for Adevarul. As to the weight that the reacreation and the culture fill in the life of the Romanian, the sociologs believed that this depends of the costs of the books, movie tikets, or the theatre shows – the frequently forms of diverstiment- according to Bulai. “ The increment of the cost that were in the 90’ to the cost of our days, was very fast for us” saided Bulai.

Only the old “ are interested” of the health.

Romanian people is spending less for a healty life and more for alcool and tabaccos, explain Alfred Bulai. He thinks that Romanian peple go to buy medice and go to a doctor only igîf they are sick ore old. “In our country oly the old are interested on the health, and go to doctor, fallow treatments, fill in the sociology, meanwhile at the supermarkets come from young to old, men or women, rich or old.

Competition for the morning public
TV spectators have to choose from two funny boys, a morning “dusty” emission and another sleepy

Two TV shows are competing from 8 a.m to 10.am: Antena 1, with “ Morning with Razvan and dani”, and ProTv, with “ The news from the morning with Andreea Liptak and Mihai Dedu.”

Hai că se poate: “Nu e domne, e o conspiraţie menită să ne denigreze, toată lumea e împotriva noastră”. Hai, curaj.

“Este foarte important să ne stabilim nişte obiective pe termen lung şi să alegem mijloacele cu care dorim să atingem aceste obiective. Unul dintre aceste mijloace este tehnologia informaţiei, componentă care poate fi finanţată din mai multe tipuri de programe.“

Zoltán Somodi, Secretar de Stat pentru tehnologia informaţiei (observaţi că tehnologia informaţiei e cu primele litere mici, dar titlul micului zeu este cu primele litere mari, adică exact invers decât era normal).

Nu înţeleg. De câte ori ascult un oficial din ministerul ăla, sună ca un copil mic care nu şi-a făcut temele, dar e obligat să vorbească despre subiect în faţa clasei. “Ăăă, există o dorinţă, ăăă, să facem ceva bun, care poate fi făcut cu mai multe mijloace, ca să fie făcut bine, ăăă, de către mai mulţi oameni, care vor să facă ceva bun”. Ca nişte şcolari depăşiţi complet de situaţie, cu urechile roşii de teamă şi ruşine, privind milogi spre clasă, că poate le şopteşte cineva, şi regretând amarnic că nu şi-a rupt cinci minute din programul de joacă, ieri, pentru a citi o dată lecţia. Numai că şcolarii ăştia sunt plătiţi cu zeci de milioane din banii mei, ca să debiteze tâmpenii plate (da, adică nici măcar interesante în prostia lor, amuzante prin absurd) în public. Ruşinică, domnu’ secretar de stat. Dacă vă eram profesor (sau ministru) v-aş fi dat afară cu nota unu. Roger?

În timp ce făcea Enache aceste lucruri, la televizor era prezentată înmormântarea minerilor de la Petrila. Că aşa ne place nouă, mai cu morţi, mai cu accidente, mai cu babe violate, mmm, o nebunie. Cââââând… ce să vezi? Intră în direct Adrian Păunescu, şi începe să toarcă, printre lacrimi, că mamă cât îl doare pe el, în sensibilitatea lui, de eroii care muncesc sub pământ, ajunşi sub pământ, şi îl pune şi pe unul să cânte la chitară un cântec de jale despre mineri. Enache a rămas cu gura căscată, că ţinea minte că al dracului om n-a plâns când a omorât nevastă-sa cu jeepul. Se duce, ia un extraveral, se uită pe fluxul de ştiri. Şi atunci, Enache se albeşte, ochii i se bulbucă, începe să saliveze ca un câine turbat, corpul îi devine inert şi creierul neputincios.

Titlu de ştire pe Mediafax: “Mircea Geoană: Aministie fiscală nu înseamnă amnezie penală pentru cei care au furat bani de la stat”. Deşi complet debusolat şi în pragul apoplexiei, Enache aude în hăul minţii sale un strigăt, la început anemic şi îndepărtat, dar care se transformă pe măsură ce realizează ce se întâmplă într-un urlet de fiară încolţită: “Băăăăăăăăăăăăăăăăă, păi voi aţi furat bă banii de la stat, cât tupeu jegos să ai?” Răspunsul este mult. Mult, măi nene, mult de tot. Incomensurabil de mult tupeu. Incognoscibil de mult. Incomprehensiv de mult. Fesenistic de mult. UE, bă!

PS: În timp ce scria această postare, Enache s-a uitat pe Mediafax. Pentru că e un bou. Acolo se lăfăia ştirea “Geoană: Acţiunile de tăiere a pădurilor se bazează mult pe furt, ar trebui oprite o perioadă”. Da bă, ar trebui oprite pînă ajunge PSD la putere.

“sperma in loc de maioneza” - bă, ceea ce nu te ucide te face mai puternic. Sau mai gay. Dacă sunteţi femeie, vă cer scuze, distinsă doamnă.
“zana rea exista” - aşa este, există şi papă tâmpiţei care caută porcărele pe Google.
“iar dau de prostul ala de care am dat data trecuta cand am cautat asta pe google?” - Da. Doar că de data asta ai ieşit pe locul trei, că vă iau la rând fiindcă mi-e lene să fac top.
“trefla” - pas.
“cum sant maiasii cunoscuti” - bă, ştiu că tu eşti serios şi dornic să înveţi, dar nu ştii să scrii în limba română, aşa că o să te iau de prost şi o să fac mişto de tine. Mai ales că nici nu se putea potriveală mai mare ca asta: maiaşii sunt cunoscuţi exact drept singura civilizaţie precolumbiană care a dezvoltat complet o limbă scrisă. Ce ironie amară, nu?
“batute cind se fut” - ştiu că nu voiai să spui nimic porcos, căutai tastaturi. Când butonu’ se futu, fuse bătut cu putere, doar-doar.
“ce fac in australia” - cauţi zâna cea rea.
“si daca ramuri bat in geam traducere” - în traducere: and if branches hit the window - y si las ramas golpeó la ventana - и если филиалы попала в окно - und wenn Niederlassungen klicken Sie auf den Fenster.
“cum este cu lizingu” - lizingu nu este lizibil. Liza şi Patrocle se plimbau pe lizieră hlizindu-se.

Atât. M-am plictisit, mi-e lene şi mi-e somn. Şi dacă ramuri bat în geam, mă duc să fumez o ţigară.

Păi bine bă, ăla e hal de reclamă contextuală? La o ştire care spune că lumea e în criză şi Islanda aproape că şi-a dat duhul din cauza băncilor care cad prin toată lumea ca popicele, voi faceţi să apară instituţii care gestionează ochiul dracului când te plimbi cu cursorul peste cuvântul economie? Huuuoooo bă, capitaliştilor!

PS: Ceea ce îmi aduce aminte de piosul papa Benedict, ex-Hitlerjugend. Care, apucat de cele sfinte, declara senin zilele trecute că banii nu reprezintă nimic, că alergatul după cele lumeşti e o prostie şi că ar trebui să mergem la biserică să căutăm chestii spirituale. Bă, nu că nu zic că ai avea dreptate, dar ce-ar fi sa dai şi tu dracului, Doamne iartă-mă, jos de la gât crucioaiele alea de rapper din aur masiv şi bătute-n nestemate când vii cu mesaje din astea la mine? Şi ca să rămân în tonul fostei cariere, poate ţi se potrivea mai bine Crucea de Fier. Părerea mea.